Schimba Constitutia

In Ungaria, in Romania si pretutindeni in lumea civilizata, exista oameni care impartasesc o intelegere a principiilor capabile sa sustina libertatea. Unii dintre ei au o intelegere comuna nu doar a principiilor, ci si a faptului ca, in anumite momente istorice, cetatenii unei tari au oportunitatea de a stabili institutii care sa protejeze si sa conserve aceste principii. Ungaria se afla intr-un astfel de moment: conjunctura politica a unei supermajoritati parlamentare suficiente pentru ratificare ii permite sa inlocuiasca Constitutia comunista din 1949 si doar amendata dupa Revolutie. Oportunitatea este comparabila in importanta cu cea care a permis schimbarea in 1989.

In dezbaterea asupra reformei constitutionale, Common Sense Society (CSS) sustine principiile institutionale ale unui stat cu puteri limitate care sa protejeze libertatea individuala. Proiectul Constitutia Libertatii al CSS include o serie de dezbateri publice, evenimente educationale, cercetari, publicatii si intalniri de advocacy care promoveaza libertatea in discursul public si in procesul de redactare a noii Constitutii. Scopul general este de a ne asigura ca noua Constitutie a Ungariei nu va fi o simpla extensie legislativa, nici un document partizan, ci o Constitutie legitima a libertatii pentru toti.

De ce este important ca Ungaria sa aiba o noua Constitutie? Istoria ne arata ca oricand pot veni momente in care elementele de baza ale libertatii sunt puse in diferite feluri la incercare. In asemenea situatii, nu putem avea incredere in opinia publica majoritara, ci va trebui sa ne bizuim pe vointa poporului maghiar exprimata anterior intr-o carta ce intruchipeaza consimtamantul dat domniei legii si drepturilor fundamentale. Aici sta cheia constitutionalismului: ofera un standard al domniei legii care sta mai presus de valurile schimbatoare ale argumentelor ce contureaza opinia publica.

Ungaria a fost singura tara din blocul de Est care nu a adoptat oficial o noua Constitutie dupa 1989. O critica majora a schimbarii pasnice a fost coordonarea ei de catre o elita si realizarea prea multor compromisuri. Ca urmare, Constitutia curenta a Ungariei este considerata a fi o peticire cu amendamente ce sufera de lipsa unui atasament popular si a unei legitimari mai profunde, caracteristice unui stat democratic. De altfel, cum ar putea cetatenii maghiari sa aiba vreun atasament fata de un document plin de compromisuri nenecesare, care contin mai degraba umbrele unui trecut politic de cosmar decat principiile politice ale viitorului? Viitorul politic al Ungariei nu ar trebui determinat de episoadele nefericite ale istoriei sale. Constitutia nu se mai poate autolegitima, indiferent de cat de mult efort s-a depus pentru amendarea ei, iar problema nu poate fi caracterizata drept o pura tehnicalitate. Pentru ca, din perspectiva legala, actuala Constitutie confrunta Curtea Constitutionala cu articole contradictorii si deci cu un risc intolerabil de arbitrar in interpretare.

Exista acum oportunitatea care permite natiunii maghiare si reprezentantilor ei sa isi rafineze institutiile de guvernamant pe baza unei filosofii a libertatii de presiunile coercitive externe. Noul proces constitutional ar trebui inteles in spiritul schimbarii de regim din 1989, nu un efort de erodare a reformelor democratice care au avut loc intre timp. Majoritatea maghiarilor inteleg lucrurile astfel: 67% dintre ei se declara in favoarea unei noi constitutii.

Am sa punctez cateva idei fundamentale ce trebuie avute in vedere in procesul constitutional particularizat la circumstantele din Ungaria.

Prima idee este de separare a puterilor. Cel mai evident mod de a asigura un sistem echilibrat al puterilor este stabilirea unui sector judiciar puternic si independent, cu puterea de a revizui deciziile Legislativului si Executivului pe baza noii Constitutii. Membrii Curtii Constitutionale vor fi desemnati de Cabinetul guvernamental si confirmati de parlament. Detaliile acestui aranjament sunt importante, dar greu de rezumat aici. Ele privesc structura Curtilor, procedura de apel, procesul de numire si confirmare, lungimea mandatelor judecatoresti. Principiul este insa acela al punerii in balanta a organizatiilor din sistemul de guvernamant.

A doua este eliminarea obligatiei de a fi reprezentat intr-un sindicat. Unul dintre elementele Constitutiei actuale impregnat puternic de ideile comuniste despre proprietate, afaceri si stat este obligatia antreprenorilor de a fi reprezentati in sindicate ale muncii. Nu este de mirare ca Eurobarometrul din 2007 descoperea ca Ungaria avea cea mai scazuta activitate antreprenoriala bazata pe oportunitate dintre cele 25 de state din spatiul Schengen. Unii opozanti ai reformei constitutionale spun ca articolul nu este aplicat cu strictete. Bine, dar atunci de ce l-am avea acolo? Este o arma care mai tarziu va putea fi folosita impotriva libertatilor economice, politice si civile. Libertatile sunt legate intre ele si nu ar trebui sa fie lasate la cheremul statului.

Pastrarea articolelor inactive in Constitutie lipseste de forta si articolele legitime. De pilda, Constitutia actuala stabileste ca parintii sunt indreptatiti sa aleaga educatia pe care o primesc copiii lor, insa in practica juridica acest drept nu este intotdeauna respectat. Autoritatile locale determina, de la caz la caz, daca o familie isi poate educa copiii la domiciliu. Aceasta este a treia idee care trebuie avuta in vedere: protejarea libertatii educatiei. Dreptul la o educatie diferita de cea furnizata de stat este crucial pentru pluralism. El ar trebui reluat explicit in noua Constitutie.

A patra idee este de limitare constitutionala a nivelului cheltuielii publice. Indicele Libertatii Economice din 2010, calculat de Fundatia Heritage si de Wall Street Journal, arata un nivel al cheltuielii publice de 49,7% din PIB, printre cele mai mari in Europa. O mare parte dintre aceste cheltuieli intretin un sistem de pensii falimentar. Indexul calculat de jurnalul LAnglophone din Bruxelles a identificat Ungaria ca avand cea mai mare povara fiscala din Uniunea Europeana, iar, in 2009, revista Forbes a clasat-o ca avand a 13-a cea mai mare din toata lumea. De la inceputul mandatului, in mai 2010, cabinetul FIDESZ-KDNP (Alianta Tinerilor Democrati - Partidul Popular Crestin-Democrat) a facut pasi semnificativi catre scaderea nivelului impozitarii si s-a angajat sa introduca o cota unica de 16% incepand cu anul viitor. Dar aceste eforturi nu isi vor arata utilitatea fara o reducere a nivelului cheltuielii publice. Desigur ca pentru o dinamizare autentica a economiei si reducere a cheltuielilor este nevoie de curaj politic.

Avantul va fi cu atat mai dificil, cu cat recentul dezastru ecologic din Vestul Ungariei anunta cheltuieli infrastructurale serioase. Totusi, Cabinetul guvernamental care redacteaza in acest moment o Constitutie nu trebuie sa piarda oportunitatea de a limita nivelul viitor al cheltuielii publice prin introducerea unui plafon anual exprimat ca procent din PIB. Pentru ca cel mai sigur mod de a ridica Ungaria din starea de paralizie economica a ultimilor ani este punerea accentului pe raspunderea individuala in investitii. Acest principiu nu a fost infirmat de stiinta economica, dincolo de regretabila moda de a imprastia costurile falimentelor.

In fine, o a cincea idee este protejarea suveranitatii nationale. Ungaria este membra a Uniunii Europene, ceea ce complica incercarea de a reforma Constitutia. Trebuie totusi decis daca Ungaria este un stat suveran care isi creeaza o Constitutie nationala a carei legitimitate este derivata din consimtamantul cetatenilor ei sau este un membru al unei Uniuni angajat intr-un exercitiu steril. Daca inca credem ca statul-natiune este cel mai bun mecanism de garantare a domniei legii, noua Constitutie a Ungariei ar trebui sa-si protejeze suveranitatea in relatiile cu Uniunea. Acest lucru poate fi realizat printr-o clauza constitutionala care sa stipuleze ca toate tratatele, legile si reglementarile isi capata forta legala prin aprobarea de catre parlament.

Procesele constitutionale sunt in primul rand chestiuni politice, nu legale. Totusi, procedura conteaza. In Ungaria ne confruntam deja cu critici ale eforturilor de reforma constitutionala duse de guvern. Anumite organizatii ale societatii civile si-au anuntat public refuzul de a fi parte a procesului de reforma. Criticii spun ca procesul este nedemocratic, intrucat cetatenii nu au ales FIDESZ-KDNP pentru a ratifica o noua Constitutie si ca deci va fi un document partizan. Dincolo de exagerari, guvernul va trebui sa ia in serios procesul constitutional. Optiunile procedurale sunt: 1) ratificarea noii Constitutii prin mecanismele obisnuite ale parlamentului, unde FIDESZ-KDNP detine supermajoritatea necesara pentru ratificare; 2) apelul la un referendum national, care probabil va avea si functia unui vot national de incredere pentru guvernul Orban sau 3) formarea unei conventii nationale de ratificare. Formarea unei conventii nationale ar fi de departe optiunea preferabila. Ar reflecta, in primul rand, faptul ca acest proces este mai presus de operatiunile obisnuite de guvernamant. Apoi, ar furniza legitimitate nationala, fara a subordona o chestiune constitutionala unui proces populist precum un referendum.

La doua decenii dupa caderea comunismului, Ungaria poate incheia oficial acest episod si reda increderea in principiile libertatii si responsabilitatii individuale, renuntand la toate formele de paternalism. Este prea devreme pentru a prezice rezultatul procesului si cat de mult va reflecta noua Constitutie aceste principii. Ceea ce este clar acum este ca Ungaria are o sansa fara precedent de a stabili institutii care sa garanteze drepturile individuale si, in particular, sa incurajeze libera concurenta, care sa genereze o economie prospera.

Domnia legii in Ungaria si pretutindeni trebuie rafinata si intarita. Sentimentul ca orice se poate intampla maine este inca raspandit in tarile postcomuniste si otraveste inovatia economica, sectorul de afaceri si societatea civila. Starea perpetua de incertitudine trebuie inlocuita de increderea cetatenilor intr-un guvernamant limitat constitutional.

Proiectul Constitutia Libertatii al Common Sense Society si proiectul geaman derulat de CADI si Fundatia „Konrad Adenauer“ in Romania incearca sa angajeze un public larg intr-o dezbatere care, mai mult decat oricare alta, ne priveste pe toti. Incercam fiecare sa facem intelese principiile unei societati juste si sa promovam o constitutie care sa ofere temelia unui viitor in care indivizii sa se bucure de libertate politica, egalitate in fata legii si prosperitate economica.

MARION SMITH, presedintele Common Sense Society, Budapesta

Traducere de IONUT STERPAN

[Publicat initial in revista 22 in colectia ‘O Constitutie pentru Libertate III’]