Constitutia dincolo de retorica gaunoasa
22 Ianuarie 2008Ce rol are o Constitutie? Uitati-va la momentele cand oamenii isi amintesc de ea! O lege li se pare nedreapta. O decizie judecatoreasca, desi aplica in mod corect legea, li se pare nedreapta. Oamenii Isi amintesc de Constitutie. Aceasta ofera un mod de a operationaliza ideea ca legea cu pricina este dreapta sau nedreapta.
Abstract vorbind, Constitutia exista oriunde interactiunile oamenilor se desfasoara in cadrul unor institutii intelese ca reguli. Statul este irelevant din aceasta perspectiva. Fie ca statul este prezent, fie ca este absent, are sens sa vorbim despre o Constitutie.
Practic vorbind, din perspectiva Romaniei anului 2008, trebuie sa avem insa in vedere un text, o consemnare in scris a Constitutiei. in mod fatal, orice text are limitele sale in raport cu entitatea ideala vizata de perspectiva abstracta. Mai important, dar mai rar amintit mi se pare faptul ca este vorba despre un text scris in limba naturala.
Flexibilitatea limbii naturale face ca, in cazul unei Constitutii scrise, sa conteze nu atat textul ca atare, cat interpretarea sa. „Spiritul Constitutiei” este degajat treptat prin laboriosul travaliu al interpretarii. „interpretarea” nu inseamna insa aici o activitate filologica. Ciocnirile din viata publica sunt cele care determina „interpretarea”. Ea s-ar putea sa fie departe de intentiile celor care-au scris textul Constitutiei.
Care sunt slabiciunile Constitutiei Romaniei? Exista o dialectica paradoxala a slabiciunilor si meritelor Constitutiei Romaniei. in forma ei din 1991, slabiciunea majora era data de ostilitatea manifesta fata de ideea de separare a puterilor. in pofida intentiei autorilor Constitutiei, s-a ajuns totusi la un „conflict al Palatelor” - mai mocnit in deceniul trecut, mai viu azi. Pentru un etatist infocat conflictul acesta este un dezastru. Pentru un iubitor al libertatii este mana cereasca. Este contrabalansarea puterilor care sunt asa de ocupate sa se combata una pe alta incat laissez-faire-ul devine cat de cat realitate.
Marea slabiciune tine insa de „spiritul Constitutiei” noastre. Din perspectiva spiritului acestei Constitutii, individul este suspectul de serviciu. Din perspectiva libertatii, statul este suspectul de serviciu.
Ce se poate face pentru a modifica eventual Constitutia in directia libertatii individuale? Pentru a pune statul in rolul de suspect de serviciu? Orice modificare, fie in directia consolidarii etatismului, fie in cea antietatista, sta sub semnul pericolului retoricii gaunoase.
Sa luam exemplul unei institutii cum este cea a proprietatii. Constitutia fiind scrisa intr-o limba naturala, este usor sa dai tot felul de intelesuri termenilor. Proprietatea ca institutie de aparare a libertatii poate sa se transforme lesne intr-o sursa de privilegii, de exclusivitati si de monopol. Una este proprietatea asupra unei anume gradini. Alta proprietatea asupra ideii de gradina. A nu lasa pe cineva sa intre abuziv in gradina cuiva este un mod de a proteja libertatea. A da in „proprietate” ideea de gradina inseamna a institui un monopol. Nimeni nu-si mai poate face o gradina daca nu plateste „proprietarului” ideii.
Retorica gaunoasa apare atunci cand in centrul atentiei se afla entitati metafizice vagi si abstracte, precum morala sau frumusetea orasului. Acum vreo treizeci-patruzeci de ani chiar si tunsoarea era o preocupare publica. Dar si azi Imbracamintea este pusa sub semnul ideii cetoase de decenta.
Ceea ce este punctual, individual este cu adevarat relevant. Buticurile de la coltul strazii au disparut. A aparut un parculet. Este acesta rezultatul proceselor pietei libere? Catusi de putin. Buticurile n-au dat faliment pe piata uzuala, ci pe piata politica. N-au mai primit aprobare ca sa functioneze. Poate parcul face sa sporeasca intr-un fel frumusetea orasului, dar este limpede ca in acest caz preocuparea pentru estetica entitatilor colective ucide protectia de care ar trebui sa beneficieze libertatea de intreprindere. Este o manifestare, cred, mai mult a slabiciunilor spiritului Constitutiei noastre, decat ale textului ei.
In concluzie, nu este lipsita de semnificatie modificarea textului Constitutiei, dar mai importanta este schimbarea, in directia libertatii, a spiritului Constitutiei, dat de vesnicul proces de interpretare practica a textului.
Mihail Radu Solcan, Facultatea de Filosofie Universitatea Bucuresti
