NOUA REPUBLICA: Craiova
4 August 2007 - CADIDezbaterea de luni 2 iunie 2007 de la Primaria Municipiului Craiova.
Vorbitori:
Horia Terpe, Director Executiv CADI si moderatorul intalnirii
Valeriu Stoica, presedintele CRN al PLD
Carla Stoica, Presedinta Pro-Democratia Dolj
Mircea Cantar, Jurnalist
Sorin Damean, Conferentiar universitar
Gheorhe Albu, Presedintele Camerei de Comert si Industrie Oltenia
Mihai Firica, Scriitor
Marcel Radut, Coordonator de programe Pro-Democratia Dolj
Catalin Avramescu, Jurnalist
Dan Cherciu, Om de afaceri
Reactii din presa craioveana (3 august 2007):
Editie Speciala de Oltenia (Nicuşor FOTA, Radu VINŢEANU):
Noua lege fundamentală ar trebui să mai urmărească rezolvarea conflictelor legate de “legitimitatea” premierului şi a preşedintelui, structura Parlamentului, care ar trebui să devină unicameral, reorganizarea sistemului judiciar, prin micşorarea duratei proceselor, depolitizarea Curţii Constituţionale şi o clarificare a statutului Ministerului Public, care este “parte a puterii executive, şi nu a puterii judecătoreşti”.
Stoica apreciază că ar fi necesar să fie introdusă “moţiunea de încredere”, cu trimitere directă la cei 322 de parlamentari care au decis prin vot organizarea unui referendum de demitere a preşedintelui Traian Băsescu.
“A fost organizat un referendum şi a câştigat preşedintele, cu un procent mare, de 75 la sută, dar nimic nu s-a întâmplat. Trebuie să găsim un resort prin care să punem în aplicare voinţa poporului. Trebuie introdusă o moţiune de încredere”, a afirmat liderul peledist.
Cuvantul libertatii (Denisa Ghiţă): „Reconstrucţia Instituţională a României: O nouă republică”
Sub acest generic s-a desfăşurat ieri, în Sala Mare a Primăriei Craiova, o dezbatere, organizată de Centrul de Analiză şi Dezvoltare Instituţională (CADI), pe tema reconstrucţiei instituţionale a statului român. Cu acest prilej, preşedintele executiv al Partidului Liberal Democrat, Valeriu Stoica, a prezentat programul politic de dezvoltare instituţională asumat de această formaţiune politică şi a vorbit de necesitatea unor soluţii radicale de revizuirea actualei Constituţiei. „Constituţia adoptată în anul 1991 a fost rezultatul unui compromis între tendinţe contradictorii. Este vorba, mai întâi, de tendinţe conservatoare, care au păstrat, în parte, atât inerţiile ideologice specifice teoriei comuniste a statului şi dreptului, cât şi inerţiile etniciste reactualizate în etapa naţionalistă a comunismului în România. Este vorba, mai apoi, de tendinţele democratice, care au afirmat valorile ce au stat la baza Statului Român modern în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi în prima parte a secolului XX, cât şi valorile democraţiilor moderne contemporane. Ca urmare a acestui amalgam, democraţia românească postdecembristă a cunoscut numeroase disfuncţionalităţi şi crize. Apoi, în 2003, revizuirea Constituţiei, după un îndelung proces de negociere între forţele politice, a corectat unele dintre erorile iniţiale ale Legii fundamentale, mai ales în primele două titluri privind principiile generale, drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale. În schimb, în Titlul III şi în Titlul V, referitoare la autorităţile publice, au rămas textele pe care s-a construit un mecanism instituţional viciat, disfuncţional, contradictoriu şi ineficient”, a arătat Valeriu Stoica, motivând de ce este necesară o rescriere integrală a textelor privind autorităţile publice, astfel încât să fie posibilă reconstrucţia instituţională a României şi conectarea ţării noastre la instituţiile democratice europene.
Opt opţiuni majore propuse de PLD
PLD susţine că, în acest moment, trebuie luate decizii instituţionale majore, cum ar fi:
- opţiunea între republica parlamentară şi republica prezidenţială;
- opţiunea între structura bicamerală şi unicamerală a Parlamentului;
- opţiunea între alegerea prin vot direct şi alegerea de către Parlament a Preşedintelui, cu consecinţa consolidării poziţiei şi a creşterii responsabilităţii primului-ministru;
- opţiunea între păstrarea mecanismului rigid actual de declanşare a alegerilor anticipate şi flexibilizarea acestuia;
- opţiunea între păstrarea unei instanţe supreme cu funcţii de judecată şi transformarea ei într-o adevărată curte de casaţie;
- opţiunea între integrarea Curţii Constituţionale în autoritatea judiciară şi menţinerea statutului ei distinct;
- opţiunea pentru păstrarea Ministerului Public în autoritatea judiciară şi clasificarea statutului său ca structură cu autonomie funcţională a puterii executive;
- opţiunea între păstrarea actualei structuri administrativ - teritoriale şi reorganizarea ei prin înlocuirea judeţelor cu regiuni în cadrul statului unitar descentralizat.
„Proiectul propus de noi nu este singurul posibil, ci doar un punct de plecare, o premisă, nu o concluzie a dezbaterii. Dincolo de soluţiile pe care le conţine, acest proiect are menirea de a identifica problemele şi de a le supune atenţiei publice. Propunerile de soluţii pot fi împărtăşite sau înlocuite cu altele, dar problemele nu mai pot fi ignorate. Rezolvarea lor nu este posibilă decât printr-o reconstrucţie instituţională a României şi a Statului Român”, a continuat preşedintele executiv al PLD. El a subliniat că reuşita acestui proiect depinde de două elemente, care la prima vedere par că se contrazic: „Radicalism şi moderaţie. Radicalism în opţiunile ce privesc configurarea unei noi republici şi moderaţie în negociere, deschidere la dialog între partenerii politici. Să sperăm că scena politică din România este destul de coaptă pentru a da dovadă de radicalism în opţiuni şi moderaţie în negocieri”.
Proiectul liberal-democraţilor a fost elaborat la sfârşitul anului 2006, iar Craiova este al doilea oraş, după Bucureşti, unde a fost supus dezbaterii publice. La discuţiile pe marginea propunerilor în ceea ce priveşte reconstrucţia instituţională a României au luat parte: Horia Terpe – director CADI; Cătălin Avramescu – jurnalist; Mircea Canţăr – jurnalist; Mihai Firică – scriitor; conf. univ. dr. Sorin Damean; av. Gheorghe Albu – preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Craiova; Horaţiu Buzatu – deputat de Dolj, prof. univ. dr. Ion Turculeanu, decan al Baroului Dolj; Carla Stoica – preşedinte Pro Democraţia Dolj.
Gazeta de sud: “Stoica propune revizuirea legii fundamentale”
Cum îi împaci pe Tăriceanu şi Băsescu? Modifici Constituţia
Scandalurile fără sfârşit dintre preşedinte şi primul-ministru ar putea lua sfârşit. Cu o condiţie însă: modificarea Constituţiei, sursa tuturor relelor din politica românească. Aceasta este părerea liberal-democratului Valeriu Stoica, prezent ieri la Craiova pentru promovarea proiectului de revizuire a legii fundamentale, denumit „O nouă republică“.
Şapte opţiuni fundamentale au de luat politicienii şi societatea civilă în vederea îmbunătăţirii Constituţiei astfel încât conflictele dintre instituţii să devină istorie. Împreună cu directorul fundaţiei Centrul de Analiză şi Dezvoltare Instituţională, Horia Terpe, şi cu preşedintele PLD Dolj, Horaţiu Buzatu, Stoica a prezentat soluţiile care ar conferi României o Constituţie armonizată cu situaţia politică şi administrativă actuală. Cu două condiţii: participarea intelectualilor şi capacitatea partidelor de a ajunge la un acord politic. „Acest proiect vrea să prevină capturarea sistemului de către un grup de interese. Nu persoanele sunt vinovate pentru repetatele conflicte instituţionale, ci Constituţia le generează. Au fost confruntări nu numai între Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu, ci şi între Emil Constantinescu şi Radu Vasile sau Ion Iliescu şi Adrian Năstase. După cum s-a văzut, conflictul nu poate fi evitat nici dacă persoanele au aceeaşi culoare politică“, a declarat preşedintele executiv al PLD. Principala hibă a actualei legi fundamentale este faptul că nu defineşte clar atribuţiile fiecărei instituţii în parte şi că promovează bicefalismul puterii executive. „Legea fundamentală conferă preşedintelui legitimitate populară, dar nu îi acordă prerogativele executive necesare, în timp ce guvernul şi primul-ministru au cele mai importante prerogative, dar nu se bucură de legitimitate întemeiată pe votul direct“, a precizat Stoica. Potrivit acestuia, încă din 1991 a devenit vizibil că actul fondator al României nu este unul bun. „Constituţia din 1991 a fost rezultatul unui compromis între tendinţele conservatoare care au păstrat în parte ideologia comunistă şi tendinţele democratice. Revizuirea din 2003 a corectat unele erori, dar au rămas textele pe care s-a clădit un mecanism instituţional disfuncţional“, a mai spus liderul PLD.
Soluţii de salvat viaţa politică
Republică parlamentară, prezidenţială sau semiprezidenţială consolidată? Răspunsul la această întrebare ar rezolva una dintre cele şapte probleme identificate de PLD şi ar duce la încetarea conflictului dintre preşedinte şi primul-ministru, spun liderii partidului. Altă problemă ar fi structura parlamentului: bicameral sau unicameral. „României i s-ar potrivi varianta unicamerală, pentru că ar fi mai eficientă. O opţiune secundară ar fi cea cu două camere, dar cu atribuţii clar delimitate“, crede Stoica. De asemenea, raportul dintre guvern şi parlament ar trebui flexibilizat. În felul acesta, moţiunile de cenzură ar putea trece mai repede şi ar putea avea loc alegeri anticipate, ceea ce nu s-a întâmplat până acum. Totodată, România ar trebui reorganizată administrativ. Regiunile să ia locul judeţelor, zece la număr, cu autonomie administrativă, comunele rurale să devină sate, iar cele urbane oraşe. În felul acesta, spune preşedintele executiv al PLD, comunităţile locale vor absorbi mai bine fondurile europene. Celelalte două opţiuni se referă la depolitizarea Curţii Constituţionale şi la clarificarea statutului Ministerului Public.


